Să fim atenţi la ce mâncăm

"Nu vă îngrijiţi nici de ce veţi mânca, nici de ce veţi bea, că ştie Tatăl vostru Cel din Ceruri cele de care aveţi nevoie..." Mântuitorul ne îndeamnă cu dragoste dumnezeiască să nu ne îngrijim excesiv de cele trupeşti, neglijând sufletul. Va avea Dumnezeu grija să avem cele necesare dacă Îl ascultăm şi ne facem datoria la serviciu, la şcoală. Astăzi însă, grija pentru alimentaţie este foarte accentuată şi nu neapărat în sensul calităţilor de produs sănătos, ci dimpotrivă: oamenii îşi doresc "ceva bun", cât mai sofisticat preparat, cu ambalaj atrăgător şi care să aibă popularitate, adică reclamă. Impactul psihologic al unor astfel de produse este puternic, în special asupra copiilor, încât aceştia îşi doresc tot ceea ce văd la televizor. Mâncarea făcută în casă nu e la fel de interesantă ca cea de pe micul ecran...

Dar în spatele aspectului plăcut şi al reclamei, aceste alimente nu au calităţile celor proaspete, naturale, deoarece venitul obţinut din vinderea lor este în cea mai mare parte folosit pentru ambalaj şi publicitate, scopul fiind atragerea a cât mai mulţi consumatori şi nu comercializarea unor produse cât mai sănătoase. De asemenea, se urmareşte şi prelucrarea produsului în vederea obţinerii unui termen de garanţie cât mai îndelungat.

Pasteurizarea, de exemplu, care constă în încălzirea rapidă până aproape de fierbere, apoi răcirea bruscă a preparatului respectiv, are ca scop distrugerea prin căldură a majorităţii bacteriilor, împiedicând alterarea pentru mai mult timp (procedeul este folosit în special pentru lapte, dar nu numai). Dar odată cu bacteriile dăunătoare sunt distruse şi cele folositoare - probioticele, ca şi enzimele pe care produsul proaspăt le conţine. În acelaşi timp sunt alterate şi vitaminele şi proteinele. Se obţine astfel un produs finit care va rezista timp îndelungat, dar care organismului nu-i va aduce prea multe beneficii, fiind lipsit de componentele vitale în procesul digestiei. Acest efect a fost constatat şi de producători, care însă nu au suprimat procesul de pasteurizare, ci au introdus artificial vitamine, enzime şi bacterii (ex.:Bifidus essensis, bifidobacterii, probiotice în general), care însă nu au acelaşi efect ca cele naturale! Diferenţa rămâne astfel netă între un lapte natural şi unul ultra prelucrat, privat de elementele esenţiale!...

Celebrele "E-uri" (aditivii, coloranţii) pe care marea majoritate a produselor le conţin sunt folosite pentru preţul redus faţă de substanţa naturală înlocuită, conservarea îndelungată, aspectul produsului, gustul modificat. Dar fiind sintetice, aceste E-uri dăunează foarte mult organismului, producând dureri de cap, ameţeli, nervozitate, tulburări digestive, dar cel mai grav este că majoritatea sunt cancerigene, iar unele poduc mutaţii genetice sau (neuro)toxicitate. Dintre aceste substanţe ale căror efecte dăunătoare nu se cunosc sau se neglijează, cel mai puternic efect îl are îndulcitorul numit aspartam sau nutrasweet care după descoperirea sa era folosit ca armă biologică de americani, iar acum este folosit în special în băuturi răcoritoare (tip "Cola", cele de la Adria sau alte firme) şi dulciuri. Este de 180 de ori mai dulce decât zaharul şi mult mai ieftin. Dar este incriminat în cauzarea şi/sau agravarea obezităţii, cancerului de diferite tipuri, lupusului, fenilcetonuriei (boală congenitală cu retard mental sever), epilepsiei, ADHD etc, cauzând printre altele dureri de cap, pierderi de memorie, atacuri de panică, iar în doze mari produce moartea!

În privinţa băuturilor tip Coca-Cola, acestea sunt fabricate pe baza unei pulberi concentrate care este amestecată cu apă şi apoi îmbuteliată. Un oarecare inginer, fiind întrebat de ce nu bea deloc Coca-Cola sau Pepsi a relatat că a renunţat la acest obicei de când a fost în fabrica unde se produce această băutură şi a văzut cum hainele sau alte obiecte aruncate în pulberea respectivă se topeau! Iată cât de corozive pot fi băuturile răcoritoare!

Preparatele din carne, soia etc sunt păstrate mai bine prin adaosul de nitraţi şi nitriţi care, pe lângă conservare, dau produselor culoarea roşie asemănătoare cărnii proaspete. Dar de multe ori mezelurile au mai multă proteină sintetică decât proteină animală (care e mai scumpă), iar aspectul asemănător cărnii e dat de aditivi. Ca să nu mai vorbim de produsele din soia modificată genetic, şi ea cu efecte cancerigene şi producătoare de mutaţii!...

Margarina a fost „descoperită” accidental când, la fabricarea unui anumit tip de plastic sau cauciuc, un compus a fost înlocuit cu ulei vegetal... La fabricarea pâinii este folosit antigel pentru a o face mai pufoasă, iar la rafinarea sării se foloseşte soda caustică pentru a elimina magneziul. Şi lista ar putea continua...
Făcând o comparaţie, o băutură răcoritoare „cu suc natural de portocale” are doar 4% suc natural, restul fiind aditivi şi apa, spre deosebire de sucul făcut acasă din portocale proaspete!

În privinţa sănătăţii populaţiei, aceasta s-a schim bat mult în România după adoptarea stilului de viaţă occidental. Astfel, obezitatea infantilă, determinată de consumul produselor tip „Mc Donald's” (junk food) şi nu numai, a început să fie şi la noi o gravă problemă de sănătate publică; mai grav e faptul că majoritatea acestor copii vor fi şi adulţi obezi şi de aici: boli cardiace, hipertensiune, accidente vasculare etc. Statisticile arată că numărul cancerelor (şi al leucemiilor în special) din rândul copiilor se află într-o creştere
explozivă. „Celebrul” ADHD (un sindrom de hiperactivitate şi lipsa de atenţie la copii) pare a fi provocat de un număr mare de E-uri (inclusiv aspartam), care nu sunt recomandate de asociaţia care se ocupă de aceasta afecţiune. De asemenea, un organism care consumă produse intens prelucrate termic, rafinate sau cu adaos de aditivi va avea rezistenţă scăzută la boli, mai ales la infecţii şi în general va fi lipsit de vitalitate; aceasta deoarece pentru a metaboliza un produs rafinat, organismul e spoliat de resurse, pe când un aliment proaspăt se digeră pe jumătate singur prin enzimele pe care le conţine.

Aşadar, nu tot ce pare gustos şi atrăgător e neapărat şi sănătos, chiar dacă reclama o spune. Prin această politica de popularizare a produselor se urmareşte, de fapt, profitul, „aportul de sănătate” fiind doar sloganul cu care sunt convinşi consumatorii. În strategiile bine puse la punct de „construire” a reclamelor se ţintesc punctele sensibile ale publicului: plăcerea gustului, micile jucării cadou, tombolele – pentru copii, iar pentru adulţi – denumirile ştiintifice, adaosul de vitamine, minerale, enzime etc.

Însă trebuie să fim foarte atenţi! Atât adulţii, dar mai ales copiii, sunt uşor seduşi de astfel de arme şi de multe ori preferă un produs cu gust de aditivi decât unul natural, „de casa”, dar care nu beneficiază de reclamă colorată şi zgomotoasă. În plus, unele reclame încurajează egoismul, lipsa de respect (faţă de părinţi), minciuna, iresponsabilitatea, teribilismul ş.a.

Deşi e mai uşor să cumperi ceva gata făcut decât să faci prăjituri de casă, de exemplu, trebuie să ne gândim ce efect va avea această comoditate asupra sănătăţii noastre şi a copiilor noştri! Dacă le vom explica atent diferenţa dintre imaginea din reclama şi realitate, copiii vor înţelege şi, de ce nu, în ciuda tentaţiei reclamei vor alege să-şi asculte părinţii, în care au încredere că le doresc binele. Dar totul depinde de părinţi...

Să încercăm să evităm astfel de produse în schimbul unora mai naturale, căci sănătatea pierdută foarte greu sau chiar deloc nu se va mai întoarce înapoi! Şi să nu uităm că trupurile noastre sunt temple ale Duhului Sfânt, nu ale plăcerii şi lăcomiei! Aşadar, avem răspunderea să le păstrăm sănătoase, aşa cum ni le-a dat Stăpânul! Avem libertatea să alegem...

Ana-Maria Ioniţă, studentă Medicină